Darius Vâlcov le-a spus magistraților că procurorul de caz i-a propus să semneze un acord de recunoaștere a vinovăției, iar, în schimb, el ar fi fost condamnt la trei ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, însă, anchetatorii au extins urmărirea penală împotriva sa, și astfel, fostul ministru al Finanțelor, și-a dat seama că a fost înșelat.
„Nu îmi mențin declarațiile date după 31 martie 2015. (…) În 25 martie 2015, Parlamentul a aprobat, la solicitarea DNA, începerea urmăririi penale împotriva mea și încuviințarea reținerii pentru trafic de influență. În aceeași zi, fiind și ziua mea de naștere, am fost reținut pentru 24 de ore în Arestul Poliției Capitalei, într-o cameră care are doi pe trei metri, cu opt persoane în acea cameră. Erau alte șapte persoane. Camera avea un geam de 30 de centimetri pe un metru sub nivelul tavanului. Eu am găsit un loc la al treilea pat suprapus, la 20 de centimetri din nivelul tavanului. Șocul a fost extrem de puternic și, a doua zi, când ICCJ a schimbat arestul preventiv în arest la domiciliu, am discutat cu avocații și le-am spus că fac orice numai să nu intru în acea cameră”, a povestit Vâlcov, luni, în fața instanței de judecată.
La finalul lunii martie, Vâlcov a avut o discuție cu procurorul de caz. La o parte din această discuție a fost singur, iar mai apoi a fost asistat de avocatul său.
„Mi-a transmis că este împuternicit să-mi propună să ies din această situație cu tablouri în pereți și bani prin cimitire și m-a întrebat ce-mi doresc. Vorbim de un târg aici. I-am spus că nu mai vreau sa intru în arest și că pot lua chiar și toată vina asupra mea”, a explicat Darius Vâlcov.
Practiv, Vâlcov a avut de ales între două variante: să semneze un acord de recunoaștere a vinovăției sau să fie extinsă urmărirea penală pe numele lui.
„Pe 30 martie 2015, seara, la locuința mea, am stat de vorbă cu cei doi avocați. M-am descărcat în fața dumnealor spunând care este situația. Știau și ei ce mi s-a solicitat. Am analizat care sunt avantajele și dezavantajele și de ce aș face așa ceva. A doua zi ne-am prezentat la DNA. În prealabil, am solicitat procurorului ca, dacă se va face acordul de recunoaștere, să participe inculpații si avocații. Pe 31 martie 2015, la DNA mi s-a spus că suspecții și avocații au refuzat întâlnirea și am spus că o să dau acord de recunoaștere, dar nu cel din rechizitoriu, ci spun exact ce s-a întâmplat”, a mai relatat Vâlcov.
După ce ar fi citit declarația fostului primar, procurorul DNA ar fi „răbufnit” și i-ar fi zis că acel document nu poate fi considerat un acord de recunoaștere a vinovăției.
„Înțeleg că vreți să dau mot-a-mot din referat, dar pentru că nu îmi oferiți garanție vreau să vorbesc cu superiorul, i-am spus procurorului. Nu mi se oferea nimic. Era cuvântul unui procuror, în condițiile în care eu trebuia să mint. Am fost la șefii dumnealui, la Popovici și Kovesi. Amândoi au confirmat și au spus că ce discut cu procurorii e agreat de sus până jos. Am discutat în prezența unui comisar. Garanții verbale mi-au dat. (…) Am scris pe 31 martie 2015 declarația olograf. Este greu, aproape imposibil să spui lucruri care te vor afecta pe viață știind că nu le-ai făcut”, a explicat sursa citată.
În cadrul declarației, fostul primar a precizat că în 2008 sau 2009, în timpul campaniei electorale a PDL, anumite sume de bani ar fi provenit de la societățile lui Theodor Berna, Tehnologica Radion sau Plus Confort.
În luna mai 2015, Vâlcov a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile ocupa de acesta, de primar, senator și ministru.
În noiembrie 2015, el a mai fost trimis în judecată de DNA, pentru luare de mită și trafic de influență, în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 4,2 milioane de lei de la oameni de afaceri care derulau contracte cu Primăria Slatina sau cu SC Compania de Apă Olt. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada noiembrie-decembrie 2012, Darius Vâlcov i-a pretins unui om de afaceri – denunțător în cauză – aproximativ 10% din sumele încasate de societatea unui om de afaceri de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie – 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranșe, de la frma respectivă, printr-o societate intermediară, suma de 2.146.270 lei, astfel încât denunțătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului și să primească banii la timp pentru lucrările realizate.
Fostul ministru al Finanțelor a fost trimis în judecată, într-un al treilea dosar, și pentru instigare la dare și luare de mită, procurorii având informații că Vâlcov a mituit un funcțiionar din cadrul Oficiului de Cadastru. Darius Vâlcov este acuzat că a inițiat constituirea unui număr de trei societăți care acționau ca un tot unitar, respectiv SC Millenium Topographica SRL, SC Contis Company SRL și SCA Ciobanu și Asociații. Ulterior, fostul ministru al Finanțelor Publice a decis să-l coopteze, în cadrul uneia dintre acestea, pe Eduard Cincu, funcționar al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare (OCPI) Olt, care să verifice în prealabil documentația întocmită de către angajații SC Millenium Topographica SRL – având ca activitate cadastru – astfel încât să nu fie înregistrate multe respingeri de la OCPI. Vâlcov ar fi fost nemulțumit de faptul că angajații societății nu răspundeau exigențelor profesionale, având repercusiuni pe plan financiar.